Parfait

[zudo]

Pentru a combate "plictiseala" celor mai putin fideli unui tip de tutun, ori aventurieilor in ale fumatei, va recomand sa incercati parfait-ul. In principiu parfait-ul este un pseudo-blend, artizanal, pe care-l putem realiza "la botu' calului": in prima jumatate a bolului indesam un tip de tutun iar in a doua un tutun diferit , de regula cu o tarie mai mica decat primul , dar oarecum inrudite (VA-VA; VA-VAPER; English-Oriental; English-Balkan; VA-VA aromatics etc). Combinatiile sunt practic nelimitate. Eu am incercat numai cateva pana acum si am fost foarte incantat. In prima parte a fumatei totul decurge normal, tutunul de deasupra facandu-si datoria. Dupa cateva fumuri aromele incep insa sa se combine gradual, parca intr-o simfonie , urmand apoi finalul - in crescendo - ce pastreaza urme vii din primo-tempo. Iata si cele cateva parfait-uri pe care le-am incercat : - Peterson University Flake cu Peterson Sherlock Holmes; - Peterson Old Dublin cu Kendal Balkan Mixture; Moth Mixture cu tutun turcesc (de la Algu); Peterson University Flake cu Peterson Irish Oak.

[Augustinus]

Domnilor, trebuie sa incercati neaparat Parfait-ul. De doua zile sunt in maxima forma din cauza acestui amestec deocheat care mi-a readus placerea de a pufai. La ora la care scriu tocmai am umplut meerschaum-ul de la Algu cu o combinatie de MacBaren Roll Cake si Balkan Mixture de la G&H, adica virginia, perique si latakia. Pentru mai multa savoare am lucrat in patru straturi (pipa fiind destul de mare): primul strat il formeaza virginia si perique, apoi latakia, dupa care din nou V & P si iar latakia, drept capac. Rezultatul obtinut este surprinzator: latakia nu tocmai grozava din Balkan Mixture este recuperata de virginia din Roll Cake, iar Perique nu adauga decat un strop de picanterie, exact atat cat este necesar, pentru a avea parte de o fumata exceptionala. Sunt tare curios acum sa vad cam cat ma tine fumata cu 2 aprinderi la chibrit.

[Twain]

Am încercat adineauri un parfait din Ashton "Artisan Blend" şi Peterson "Irish Oak".
Ştiu, am încălcat regula precizată mai sus de zudo (al doilea tutun "cu o tărie mai mică decât primul, dar oarecum înrudite"), însă pur şi simplu aşa s-a nimerit.
Iniţial am vrut să fumez numai "Artisan Blend", dar îmi rămăseseră numai câteva fire, care nu au reuşit să-mi umple decât jumătate din pipă. Aşa că m-am dus la "sertarul cu provizii" ca să mai iau un tutun cu latakia, pentru completare. În acel moment, am dat cu ochii de cutia de "Irish Oak" din care mai fumasem într-una din serile trecute şi mi-am zis că merită un experiment.
Rezultatul a fost interesant. Peterson-ul s-a simţit distinct în prima jumătate a fumatei, deşi Perique-ul a avut o vagă aromă de tămâie, de la Latakia de dedesubt. În a doua jumătate, însă, când trebuia să intre în scenă Ashton-ul... am rămas dezamăgit. Din Latakia aceea robustă, specifică lui "Artisan Blend", nu mai rămăsese decât o fantomă. Toată duritatea i se topise în dulceaţa Virginiei din "Irish Oak".
Data viitoare o să încerc să le stratific invers, pentru că amestecul nu e rău, dar îl prefer un pic mai dur pe partea... latakistă.