Partea a V-a: Investitori americani şi britanici

Partea a V-a: Investitori americani şi britanici

Mesajde Gordon » 22 Feb 2017, 21:27

Războiul de independenţă care a slăbit enorm Cuba în ultimii treizeci de ani ai secolului XIX, a lăsat ţara într-o stare economică dezolantă. Acest lucru a avut efecte semnificative şi asupra industriei de trabucuri.

Palacio_Aldama.jpg
alacio Aldama: înainte de construcţia noii manufacturi
Sediul principal al mărcii La Corona


Mulţi producători de tabac au părăsit ţara în timpul războiului datorită situaţiei economice nesigure şi parţial datorită convingerilor politice. De aceea în multe domenii activitatea din fabrici stagnase. De asemenea mulţi torcedores emigraseră în SUA. În plus lipsa materiei prime, a tutunului, îngreuna situaţia.

Economia aflată la pământ oferea, în acel moment, altor investitori şansa unor noi începuturi. Această şansă au folosit-o investitorii americani şi britanici. Ei nu numai că au cumpărat fabrici mari şi mărci de renume ci şi-au asigurat şi cele mai bune plantaţii şi uscătorii ale ţării şi au preluat astfel controlul complet asupra industriei cubaneze de tutun.

Unul dintre cei mai mari investitori a fost Gustav Bock, cofondator al fabricii „Havana Cigar & Tobacco Factory“, un consorţiu care a ocupat o poziţie foarte puternică pe piaţa cubanează. Gustav Bock era asociat la „Henry Clay & Bock and Co Ltd“ şi conducea el însuşi acest consorţiu constituit din investitori britanici. Ei au cumpărat de exemplu marca, de pe atunci renumită, şi manufactura corespunzătoare „La Corona“ (pe atunci în „Palacio Aldama“, vezi foto) cu în total 18 mărci de trabucuri şi 3 de ţigări, în plus „La Rosa de Santiago“, „La Flor de Naves“ şi „La Legitimidad“. Pe lângă deţinerea locurilor de producţie se adăugau însă şi drepturile asupra a peste 30 de alte mărci.

Americanii au urmat exemplul britanic. Ei au început de asemenea să cumpere fabrici şi vegas-uri. Prin aceasta ei şi-au asigurat nu numai tutunul de care aveau nevoie pentru producţia lor din Havanna, ci şi materia primă pentru locurile lor de producţie din Key West, Tampa, New York, Philadelphia, New Orleans şi din alte locaţii. Americanii s-au dezvoltat foarte puternic pe piaţa cubaneză. Mai multe firme americane s-au impus pe piaţă. Una dintre primele şi cele mai însemnate firme a fost „Havana Commercial Co.“, care mai târziu a intrat în istorie ca aşa numitul „American Trust“. Asociat majoritar era un american pe nume Collins, care a numit la faţa locului, în Havanna, un cunoscător al industriei de trabucuri cubaneze, Francisco García. Sub conducerea acestuia „American Trust“ a cumpărat douăsprezece fabrici însemnate din Havanna. Deţineau 149 mărci de trabucuri precum şi drepturi de proprietate pentru 36 de mărci de ţigări. O altă lovitură le-a reuşit prin preluarea manufacturii şi drepturilor corespunzătoare firmei „Hija de Cabañas y Carbajal“. Cu aceasta, începând cu 1903, trustul american deţinea în mâna sa mai mult de jumătate din mărcile de trabucuri.
Americanii au achiziţionat şi de la firmele britanice. De exemplu „Henry Clay & Bock Ltd.“ a transferat o parte considerabilă a părţilor ei sociale de la „La Corona“ către „American Trust“. Prin aceasta „La Corona“ rămânea oficial, într-adevăr, sub managementul „Henry Clay & Bock“, însă capitalul era deţinut aproape exclusiv de investitorii americani.

Fabrik_La_Corona.jpg
Manufactura „La Corona”: clădirea ridicată în 1904 şi folosită ca fabrică de trabucuri până în 2003 este prima clădire cu structură de oţel din Cuba (Palacio de Hierro).


În anul 1904 a putut fi finalizat noul sediu pentru renumita manufactură „La Corona“, a cărei clădire se mai păstrează şi astăzi (foto). Ea se află direct lângă actualul „Museo de la Revoluccion“, fostul „Palacio de Presidencial“, palatul prezidenţial. Acesta a fost însă construit mai târziu în anul 1920. Clădirea manufacturii „La Corona“ a fost pe atunci prima construcţie cu structură de oţel din Cuba şi de aceea a fost cunoscută sub numele „Palacio de Hierro“ sau „Iron-Palace“, Palatul de Fier. O firmă de construcţii newyorkeză a ridicat clădirea aceasta impresionantă pentru preţul de un milion de pesos. O mare parte din producţia de trabucuri fabricată de către „American Trust“ a fost realizată din acel moment în această fabrică. În această manufactură au fost produse trabucuri până în anul 2003. Momentan clădirea stă goală.

În decurs de câţiva ani situaţia proprietăţilor s-a schimbat radical în industria de tutun cubaneză. Dacă mai înainte au fost spaniolii cei care dominau afacerile acum era rândul americanilor şi britanicilor.

Numai puţine fabrici, printre ele câteva mărci însemnate şi astăzi, au rămas în mâna proprietarilor de drept. În 1910 existau aproximativ 70 de fabrici independente. Astfel erau denumite acele manufacturi şi mărci care nu fuseseră preluate de consorţiile americane şi britanice. Printre acestea se numărau mărci recunoscute ca Por Larrañaga (foto), Partagás, Romeo y Julieta, El Rey del Mundo, H.Upmann, dar şi altele, precum El Eden sau El Mapamundi, ale căror nume nu mai sunt cunoscute astăzi.

Por_Larranaga.jpg
Una dintre puţinele fabrici sau mărci care au rămas independente de American Trust şi alţi investitori străini a fost Por Larrañaga


Adaptare dupa 5TH AVENUE
Avatar utilizator
Gordon
Membru fondator PCB
 
Mesaje: 808
Images: 813
Membru din: 22 Oct 2008, 23:09
Localitate: Bucuresti
Fumez pipa din: 0- 0-2007

Înapoi la Istoria fabricilor de havane

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator