Squadron Leader e un amestec de Latakia, Virginia si Turkish.
Nu mai stiu unde am gasit o informatie potrivit careia acest amestec ar fi fost special conceput pentru pilotii din Primul Razboi Mondial, ceea ce ar explica imaginea avionului biplan de pe capacul cutiei. In plus, fabricantii au apelat si la cateva artificii grafice: eticheta are un fond galbui, iar avionul este schitat intentionat cu mici greseli de imprimare, ca si cum desenul s-ar fi jupuit de atata purtat prin buzunare. Trucurile astea pacalesc ochiul la o privire superficiala si reusesc sa dea cutiei un aer de "vechi", de "batranete". Daca n-ar fi avertismentul ala stupid...
Prima oara cand am adulmecat o cutie de Squadron Leader am fost un pic surprins: in locul mirosului caracteristic latakiei, de bustean ars (sau "foc de tabara", cum am mai intalnit) narile mi-au fost asaltate de un iz dulceag si, ce ciudatenie, vag mentolat.
In cutie, tutunul are un aspect in care predomina auriul, si doar cu cateva firisoare brune amestecate ici-colo. Nu este foarte jilav si poate fi pus in pipa imediat. Eu asa l-am fumat, desi am gasit alte surse care recomanda ori o uscare usoara, de vreo 30 de minute, inaintea aprinderii, ori o uscare temeinica, de cateva ore sau chiar zile.
E un tutun care arde bine si produce un fum gros, fara sa te chinui sa-l tii aprins. In prima parte a fumatei nu incinge pipa si - ce e si mai important - nu ciupeste la limba. Catre final se intampla, insa, exact pe dos. Aroma se schimba si, daca nu esti avizat, incerci sa recuperezi, pufaind mai repede tutunul. In consecinta, infierbanti pipa si limba va primi "admonestari". (Eu, din pacate, asa am patit.)
Aroma nu este foarte puternica, este mai curand un tutun mediu ca tarie. Latakia se simte bine la inceput, dar nu copleseste simturile, iar catre final - asa cum spuneam - este depasita de amestecul cu tutunurile de virginia si de turkish. Pentru amatorii "inraiti" de latakia, asta s-ar putea sa fie un aspect dezamagitor, dar este OK pentru cei care vor un tutun neobositor, de toata ziua, mai ales ca nici continutul de nicotina nu te darama.
Tutunul ars lasa o cenusa incredibil de fina, aproape ca o pudra cenusie. Din aceasta cauza, e destul de usor de ingerat catre finalul fumatei, sau de pus pe reverele camasii daca te apuci sa vorbesti cu pipa in gura.
Voi mai cumpara acest tutun, mai ales ca am inteles ca raspunde bine la invechire.